Să fii mamă e o aventură în sine — dar să fii mamă și angajată în același timp e, uneori, un sport extrem. Întrebări precum „Oare ce drepturi am eu, ca mamă, la locul de muncă?” sau „Cum jonglez cu tot ce înseamnă concedii, protecție, indemnizații și întoarcerea la job fără să-mi pierd mințile… sau locul de muncă?” sunt absolut normale și apar, mai devreme sau mai târziu, în gândul oricărei mame care muncește. Aici intervenim noi. Pentru că, la GEMA, știm că informația corectă și clară e o superputere. Noi am încercat să o adunăm într-un articol structurat și să o livrăm cu puțin umor și empatie, ca să fie cât de cât digerabilă — fie că o citești cu copilul adormit în brațe, fie că încerci să o parcurgi printre ture de joacă, negocieri pentru broccoli și… șosete purtate pe post de mănuși.
Acest articol este dedicat în special mamelor. Dacă ești tată și te întrebi ce drepturi ai în perioada de creștere a copilului, avem un articol separat, creat special pentru tine – [vezi articolul aici].
Așadar, am adunat la un loc toate informațiile pe care le-am considerat esențiale despre drepturile mamei angajate în România – ca să știi la ce ai dreptul, cum să ceri și ce poți face dacă lucrurile nu merg tocmai ca la carte. Vom acoperi subiecte precum: concediul de maternitate, concediul pentru îngrijirea copilului, revenirea în activitate, concediul medical pentru îngrijirea copilului, deduceri fiscale. Mergem pas cu pas, începând cu începutul: concediul de maternitate.
Concediul de maternitate este, de fapt, primul moment în care legea îți spune oficial: „Respiră. Ai treabă importantă de făcut.” E o pauză legală și bine-meritată pentru toate viitoarele mame, care se acordă înainte și după nașterea copilului. În total, vorbim despre 126 de zile calendaristice, care se împart în două perioade: prenatal și postnatal. Le poți organiza cum vrei tu, cu o singură condiție – să rămâi în concediu cel puțin 42 de zile după naștere. Restul se pot stabili în funcție de cum te simți și de cum decurge sarcina.
Partea bună este că această perioadă vine la pachet cu o indemnizație de 85% din media veniturilor tale brute din ultimele 6 luni. Nu există plafon maxim. Banii nu vin de la angajator, ci din fondul de asigurări sociale de sănătate, deci nu trebuie să îți faci griji că deranjezi pe cineva la birou – e dreptul tău.
Ca să beneficiezi de concediul de maternitate, ai nevoie de un certificat medical de la medicul ginecolog, iar în spate trebuie să ai cel puțin o lună în care ai contribuit la sistemul public de sănătate. Adică să fi fost angajată legal. E un drept, nu un favor. Așa că nu te simți vinovată când îți iei concediul. În fond, ești pe cale să începi o muncă cu normă întreagă… și fără pauze de masă.
După ce treci de etapa concediului de maternitate și începi să te obișnuiești cu noul ritm de viață, urmează o altă etapă la fel de importantă: concediul pentru îngrijirea copilului, cunoscut oficial ca CIC. Este perioada în care statul îți spune: „Poți sta acasă să te ocupi de copilul tău, iar noi te susținem financiar” (cât de cât).
Concediul de creștere a copilului este un drept al familiei, nu exclusiv al mamei. Legea oferă o perioadă totală de până la 2 ani (sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap), iar aceasta poate fi împărțită între părinți, în funcție de decizia fiecărei familii. Atenție: dacă tatăl nu solicită cel puțin o lună din această perioadă, familia pierde acea lună – este ceea ce se numește informal „luna tatălui” (vom vorbi despre ea mai pe larg în articolul dedicat taților).
Pentru a beneficia de acest drept, trebuie să fi realizat venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani – fie că vorbim de salariu, PFA, drepturi de autor sau alte forme de venit legal. Important de știut: cele 12 luni nu trebuie să fie consecutive – ele pot fi adunate din orice perioadă a celor 2 ani anteriori nașterii copilului. Așadar, chiar dacă ai avut o pauză între contracte sau o perioadă fără venituri, ai șanse reale să te încadrezi, atâta timp cât se strâng cele 12 luni de activitate în total.
Indemnizația pe care o primești în acest concediu (CIC) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, dar are atât un plafon minim, cât și unul maxim, stabilite prin lege. În 2025, suma lunară nu poate fi mai mică de aproximativ 1.650 de lei și nici mai mare de 8.500 de lei, indiferent cât ai câștigat anterior. Plafonul minim este calculat ca 85% din salariul minim brut la nivel național, așa că valoarea lui poate varia în funcție de acest indicator. Spre deosebire de indemnizația de maternitate, care se calculează tot la 85%, dar din brut și fără plafon, CIC-ul vine cu limite mai stricte – însă tot reprezintă un sprijin important în acești primi ani de acomodare.
Pe toată perioada concediului de creștere a copilului (CIC), locul tău de muncă este protejat prin lege. Angajatorul nu te poate concedia pentru că alegi să stai acasă cu copilul – este un drept legal, nu o favoare sau o învoire. Iar această protecție se extinde și după întoarcerea la muncă: ai dreptul la încă 6 luni în care nu poți fi concediată, astfel încât să te poți readapta fără presiuni suplimentare. În plus, dacă alegi să revii la serviciu mai devreme decât prevede concediul, poți beneficia de un stimulent de inserție – un sprijin financiar acordat de stat. Valoarea acestuia este de 1.500 de lei pe lună dacă te întorci înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni (sau 1 an, în cazul copilului cu dizabilitate), respectiv de 650 de lei pe lună dacă revii mai târziu, dar înainte de finalul perioadei de concediu (adică până la 2 ani sau 3 ani, în funcție de caz). Este important de știut că nu poți beneficia de indemnizația de creștere și de stimulent în același timp – trebuie să optezi pentru una dintre ele. Dar dacă simți că a venit momentul să te întorci în activitate, stimulentul poate fi un ajutor binevenit și o tranziție mai lină între viața de acasă și cea profesională.
Când intri în CIC, nu doar că ești acolo zi de zi pentru copilul tău, dar ai și o serie de drepturi clare, legale, pe care e important să le știi. În primul rând, locul de muncă îți este păstrat. Asta înseamnă că angajatorul nu are voie să te concedieze cât timp ești în CIC, iar la întoarcere trebuie să te primească fie pe același post, fie pe unul echivalent, cu salariul aferent. Nu există „ne pare rău, între timp te-a înlocuit cineva mai tânăr și cu mai puține cearcăne”. Legea te protejează.
Apoi, perioada petrecută în CIC se consideră vechime în muncă și se ia în calcul inclusiv pentru stabilirea drepturilor salariale sau pentru promovare. Cu alte cuvinte, faptul că ai lipsit din birou nu înseamnă că ți-ai pierdut vechimea – ci doar ai acumulat experiență în alt birou, cu un șef de 2 ani care țipă când îi cade ursulețul de pluș din pătuț.
Pe lângă protecția locului de muncă, ai și dreptul la păstrarea concediului de odihnă. Dacă aveai zile neefectuate înainte să intri în CIC, ele nu dispar într-un hău birocratic, ci rămân valabile și pot fi folosite la întoarcere – de regulă în termen de 18 luni. E ca și cum le-ai pus pe pauză, nu le-ai pierdut.
Pe scurt: ești acasă, dar nu ești „în afara sistemului”. Ești în concediu legal, protejat, cu drepturi pe care e bine să le cunoști și să le folosești fără rețineri.
Revenirea la muncă după CIC poate fi una dintre cele mai intense tranziții. Ai fost 24/24 alături de copilul tău, iar acum trebuie să reînveți să folosești tocurile (sau pantofii de birou), să răspunzi la mailuri fără fundal de jucării muzicale și să gândești clar după nopți (încă) fragmentate.
Dincolo de emoțiile firești, e bine să știi că ai drepturi clare în această etapă și că angajatorul nu poate decide „pe feeling” cum te primește înapoi.
În primul rând, ai dreptul să revii pe același post pe care l-ai ocupat înainte de concediu sau, dacă acela nu mai există, pe unul echivalent, cu salariu și beneficii similare. Nu se poate „mutare strategică” într-un colț uitat de lume sau pe un post mai slab plătit – decât dacă tu ești de acord. Pe lângă concedii și indemnizații, legea îți oferă și un strop de flexibilitate, mai ales în primii ani cu copilul. Dacă ai cel puțin un copil cu vârsta sub 11 ani și lucrezi într-un domeniu care permite munca la distanță, poți solicita până la 4 zile pe lună de telemuncă – iar angajatorul este obligat să analizeze serios cererea ta. Important de știut: nu contează câți copii mici ai, dreptul este tot de maximum 4 zile/lună, nu se cumulează. Iar dacă ambii părinți lucrează, doar unul dintre voi poate beneficia de acest drept lunar, pe baza unei simple declarații pe propria răspundere. Nu e soluția tuturor problemelor logistice, dar poate fi o gură de aer pentru zilele în care grădinița e închisă, copilul are nevoie de adaptare blândă sau pur și simplu… ai nevoie de mai puțin trafic și mai mult timp împreună. Dacă alăptezi și te întorci la muncă, legea te sprijină: ai dreptul, până când copilul împlinește un an, la două pauze de câte o oră pentru alăptare, sau la reducerea programului cu două ore zilnic – fără să pierzi nimic la salariu. Tot ce trebuie să faci este să depui o cerere scrisă la angajator și o adeverință de la medicul de familie sau pediatru, care confirmă că alăptezi. E una dintre acele situații în care statul chiar ține cont de nevoile unei mame și o face oficial.
Și mai e un aspect delicat, dar important: discriminarea la revenirea din CIC nu este permisă. Dacă simți că ești tratată diferit, marginalizată sau ignorată pentru că „ai fost plecată prea mult timp”, ai dreptul să reclami această situație. Poate nu vrei să mergi direct la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, dar e bine să știi că ai unde. Legea e de partea ta, iar dacă ai nevoie, există organizații care oferă sprijin.
Revenirea la muncă e o provocare, dar nu trebuie să fie un coșmar. Cu informațiile potrivite și un pic de planificare, poate deveni chiar o etapă de redescoperire personală – și profesională.
Pe lângă concedii și indemnizații, legislația românească mai are câteva asuri în mânecă pentru părinți – mici sau mari, în funcție de caz. Nu sunt întotdeauna la vedere, dar sunt acolo, și e bine să știi că le poți cere, nu să aștepți să ți le ofere cineva „din bunăvoință”.
Unul dintre cele mai utile (și folosite!) drepturi ale părinților este concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav. Dacă cel mic răcește, face febră sau are nevoie de tratament acasă, poți rămâne legal cu el, cu acte-n regulă și fără stres. Ai dreptul la până la 45 de zile calendaristice pe an pentru fiecare copil, dacă are sub 12 ani (sau până la 18 ani, în cazul unei boli grave sau a unui handicap). În unele situații medicale speciale, perioada se poate extinde până la 90 de zile. Ai nevoie de certificat medical de la medicul de familie sau pediatru și de o adeverință de la angajator. Procedura e simplă, iar tu îți poți face treaba cea mai importantă: să fii acolo pentru puiul tău.
În plus, dacă ești mamă și lucrezi cu normă întreagă, poți beneficia de deduceri fiscale pentru copiii aflați în întreținere. Deducerea se aplică direct la calculul impozitului pe venit și variază în funcție de numărul de copii. Nu e cine știe ce avere, dar e un plus în fiecare lună — iar la final de an, orice mic ajutor contează. Atenție, însă: deducerea se acordă unui singur părinte, ales de comun acord. Așadar, dacă tu ești cea care face cererea către angajator și aduci documentele necesare, deducerea poate fi aplicată pe salariul tău.
În concluzie, chiar dacă legea nu rezolvă toate problemele pe care le are un părinte angajat, oferă câteva unelte utile. Trebuie doar să le cunoști și să le folosești. Nu uita: nimeni nu îți va da ceva ce nu ceri. Dar dacă știi că ți se cuvine, devine mult mai simplu să deschizi discuția.
Chiar dacă unele drepturi sunt bine reglementate în teorie, în practică pot apărea neclarități sau situații în care simți că ceva nu e tocmai corect. Vestea bună e că nu trebuie să te descurci singură. Există instituții, organizații și chiar comunități online unde poți cere sprijin.
Pentru început, poți apela la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din județul tău. Ei sunt cei care verifică respectarea legislației muncii și pot interveni în caz de abuzuri – cum ar fi refuzul angajatorului de a aproba CIC, discriminarea la întoarcere sau neplata concediului de maternitate. Dacă ai întrebări despre indemnizații, plăți sau documente necesare, poți merge la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) – ei se ocupă cu gestionarea indemnizațiilor pentru CIC și stimulentul de inserție. Deși cozile sunt uneori cât o zi de post, funcționarii de acolo chiar pot clarifica multe lucruri. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) te poate ajuta dacă ai întrebări legate de concediul medical de maternitate sau concediul pentru copil bolnav. În general, orice concediu medical implică legătura cu această instituție.
Pe lângă autorități, există și organizații non-guvernamentale care oferă sprijin juridic gratuit sau consiliere pentru părinți. Unele sunt axate pe drepturile femeilor, altele pe drepturile angajaților, dar multe dintre ele oferă răspunsuri prietenoase și documentate. De exemplu, Centrul FILIA oferă sprijin pentru femeile discriminate la locul de muncă, iar Asociația Anais oferă consiliere juridică gratuită pentru femei aflate în situații vulnerabile. Și nu uita de grupurile de părinți – uneori, o întrebare pusă pe un forum serios îți poate aduce răspunsuri rapide și experiențe reale.
Și, bineînțeles, poți oricând verifica informațiile direct la sursă: pe site-ul legislatie.just.ro sau portalul ANOFM (pentru indemnizații) – dacă ai răbdare să cauți și să descifrezi limbajul juridic. Sau… poți reveni pe blogul GEMA, unde traducem toate aceste legi din „româna oficială” în limba părinților.
Să fii mamă și angajată în același timp poate părea, uneori, ca un maraton cu obstacole pe care îl alergi pe tocuri (sau în adidași murdari de piure de banane). Dar nu ești singură și, cel mai important, nu ești fără resurse.
Legea e de partea ta – poate nu cu flori și aplauze, dar cu drepturi clare: concedii, indemnizații, protecție la locul de muncă, pauze pentru alăptare și sprijin financiar. Unele lucruri trebuie cerute, altele doar știute. Iar când știi ce ți se cuvine, capeți automat mai multă încredere să le și ceri.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă-l mai departe. Poate chiar azi o altă mamă (sau viitoare mamă) se întreabă dacă are dreptul la ceva ce nimeni nu i-a explicat clar până acum.
Ne vedem în următorul articol – poate despre drepturile tatălui, poate despre întoarcerea la job cu copilul în gând și cu toate responsabilitățile de zi cu zi deja așezate în agendă. Până atunci, amintește-ți: ești o supermamă! Iar GEMA SPACE e aici langa tine, pentru tine!
Legi și acte normative relevante
Cum funcționează?
Completează formularul, iar echipa noastră te va contacta pentru a discuta mai multe detalii despre colaborare. Alătură-te unei platforme dedicate părinților și crește-ți afacerea cu ajutorul GEMA SPACE
